Dysbiosis of the microbiome

Despre analiză - Microbiom în materii fecale

Generalități La nivel intestinal se regăseşte o mare varietate de bacterii, fungi şi alte microorganisme până la de specii. Un adult sănătos are o microbiotă unică, relativ stabilă în timp. În ciuda diferenţelor interindividuale mari, există dysbiosis of the microbiome date care caracterizează o microbiotă echilibrată. O caracteristică importantă este predominenţa bacteriilor obligatoriu anaerobe, care aparţin subdiviziunii filogenetice Bacteroidetes de exemplu, Bacteroidaceae şi Prevotellaceae şi Firmicutes de exemplu, Clostridia, Ruminococcaceae şi Eubacteriaceae.

Dysbiosis of gut microbiota. Dysbiosis of the gut microbiome.

Actinobacteriile şi proteobacteriile Enterobacteriaceae şi Fusobacteria spp. Diversitate Diversitatea microbiomului este indicată de varietatea microorganismelor pe care le cuprinde.

În general, o diversitate mare a microbiotei este indicatorul unei flore intestinale sănătoase. Scăderea diversităţii fiziologice poate fi manifestarea unei disbioze, fiind frecvent asociată cu o creştere a speciilor bacteriene potenţial patogene care nu aparţin claselor Bacteroidia sau Clostridia.

EBSCOhost | | Anorexia nervosa and gut microbiota. - Dysbiosis of the gut microbiome

Obiceiurile alimentare influenţează flora intestinală, cu favorizarea dezvoltării anumitor specii bacteriene. Microbiomul intestinal uman este împărţit în trei enterotipuri care corespund bacteriilor dominante. Indiferent de naţionalitate, sex, vârstă şi greutate corporală, există o corelaţie între germenii care domină din punct de vedere cantitativ şi restul conţinutului microbiomului.

Clasificare Enterotip I: microorganismul predominant este Bacteroides spp. Enterotip II: specia bacteriană predominantă este Prevotella spp. Enterotip III: microorganismul dominant este Ruminococcus spp. Glucidele produse în urma degradării mucinei sunt absorbite, cu traversarea membranei celulare prin mecanisme speciale de transport. Deşi biosinteza vitaminelor este prezentă la toate cele trei enterotipuri, enterotipul I produce biotina, enterotipul II produce tiamina, iar enterotipul III dysbiosis of the microbiome implicat în biosinteza hemului.

Unii autori indică faptul că obiceiurile alimentare de lungă durată pot modifica enterotipul. În unele studii, enterotipul dominat de Bacteroides spp. Tulburări intestinale Boli inflamatorii intestinale Etiologia bolilor inflamatorii intestinale este rezultatul unei interacțiuni complexe a factorilor genetici, imunologici, dysbiosis of the microbiome mediu și a microbiomului intestinal. De obicei, în cadrul puseului acut din colita ulcerativă sau boala Crohn, poate fi observată scăderea diversității microbiomului intestinal.

Conform unor autori, examinarea în paralel a biopsiilor de ţesut şi a materiilor fecale nu a evidențiat diferențe în compoziţia microbiomului în cazul celor două boli inflamatorii.

If AD cannot be controlled by topical therapy, systemic therapy should be considered. Also it is important to prevent relapses with an adequate treatment. Human microbiome is a very complex symbiotic ecosystem of commensal microorganisms, which is in homeostasis with the host, representing an entire living organism in our body. Skin microbiome includes bacteria, viruses, fungi and protozoa.

Comparativ cu indivizii sănătoşi, pacienţii cu boli inflamatorii intestinale prezintă o proporţie semnificativ crescută de Bacteroides spp.

Bacteroides spp.

Microbiom in materii fecale - Detalii analiza | Bioclinica

Ruminococcus spp. Datorită abilităţii sale de a distruge mucina, Akkermansia muciniphila contribuie la retenţia Faecalibacterium prausnitzii, prin produşii de degradare ai squamous papillomatosis symptoms. Acestei bacterii îi este atribuit un efect antiinflamator, cu consecinţe favorabile asupra incidenţei bolii. Prezenţa bacteriilor Lachnospiraceae, Subdoligranulum şi Butyricicoccus bacterii formatoare de butirat este asociată cu remisia.

Există unele studii cu rezultate controversate referitoare la rolul Bifidobacterium și Lactobacillus. Câteva studii indică o creştere a acestor bacterii în faza acută a bolilor inflamatorii intestinale, de aceea se recomandă prudenţă dysbiosis of the microbiome utilizarea acestora ca probiotice în cazurile acute. Cancer colorectal Diferite publicaţii descriu apariţia disproporţionată a anumitor bacterii în materiile fecale în cazul pacienţilor cu neoplasm colorectal.

Unii autori discută despre posibilitatea utilizării microbiomului ca şi metodă de screening al cancerului colorectal. Comparativ cu persoanele sănătoase, cantitatea de Fusobacterium în special F. Acest aspect se observă şi în cazul Porphyromonas asaccharolytica și Peptostreptococcus stomatis. Firmicutes, în special genul Clostridia, sunt raportate în număr scăzut, asemănător cu Actinobacteria.

În anumite studii, rapoartele privind prezența Bacteroidetes variază. Bifidumbacterium spp. În urma unor studii, a reieșit faptul că Bifidobacteriile sunt frecvent reduse din punct de vedere cantitativ, în timp ce modificarea numărului de Bacteroides, Lactobacilli şi E.

O creştere procentuală poate fi observată în cazul unor tulpini de Ruminococcus spp. Enterocolita necrozantă Enterocolita necrozantă este o boală severă la nou-născuţi, cu o rată crescută de morbiditate şi mortalitate, dysbiosis of the microbiome frecventă în special la prematuri născuţi înainte de săptămâna 32 de sarcină şi la nou-născuţii cu greutate mică la naştere.

Dysbiosis who definition

Enterocolita necrozantă implică o boală inflamatorie a mucoasei intestinale intestinul subţire şi gros determinată de bacterii. Numeroase studii au arătat faptul că pot să survină modificări tipice la nivelul florei intestinale cu până la 3 săptămâni înainte ca boala să devină manifestă din punct de vedere clinic. De exemplu, o creştere semnificativă a numărului de Enterobacteriaceae, în special Klebsiella spp.

O creştere a numărului de Clostridium perfringens sugerează un risc pentru dezvoltarea bolii, cu manifestări mult mai severe. Bifidobacteriile şi lactobacilii se regăsesc în cantităţi scăzute în scaunul nou-născuților afectaţi.

Obezitate O varietate de publicaţii atestă legătura dintre obezitate şi modificarea compoziţiei microbiomului intestinal. Prin descompunerea eficientă a nutrienţilor nedigerați, bacteriile intestinale pot furniza organismului energie suplimentară. Mai ales bacteriile care aparțin încrengăturii Firmicutes pot metaboliza fibrele din dietă în acizi graşi cu dysbiosis of the microbiome scurt.

Un număr crescut de Firmicutes poate determina o absorbţie mai mare de calorii, determinând astfel creşterea în greutate. În ultimii ani, au fost identificate o serie de specii bacteriene reduse cantitativ în cazul persoanelor supraponderale de exemplu, Akkermansia muciniphila, Lactobacillus gasseri, Faecalibbacterium prausnitzii, Bifidobacterium, Lactobacillus, Butyrivibrio, Alistipes, Akkermansia, Coprococcus, Methanobrevibacter. Diabet zaharat de tip 2 Diabetul zaharat de tip 2 este o tulburare a metabolismului glucidelor, în care insulina este prezentă, dar are efect scăzut la nivel celular.

Această rezistență la insulină determină o creştere a glucozei sanguine. Obezitatea reprezintă un factor de risc principal pentru această afecţiune. Patogeneza exactă a bolii nu este cunoscută în întregime. La pacienţii obezi cu diabet zaharat de tip 2 au fost observate modificări tipice ale microbiomului intestinal.

Microbiom în materii fecale

Publicaţii recente sugerează faptul că aceste schimbări ale florei intestinale sunt direct implicate în patogeneza diabetului zaharat de tip 2. Datorită unei perturbări a permeabilităţii intestinale, componentele bacteriene menţin un nivel scăzut de inflamaţie, observat în obezitate şi diabetul zaharat de tip 2.

Mecanismele exacte prin care este afectată permeabilitatea intestinală în cazul persoanelor cu diabet şi obezitate nu sunt deplin cunoscute.

Afecțiuni cardiovasculare Studii recente au descoperit o legătură între microbiomul intestinal şi ateroscleroză. Metaboliţii colina, fosfatidilcolina şi L-carnitina din alimente sunt metabolizaţi de către microbiomul intestinal în trimetilamină, care va fi oxidată la nivel hepatic în N-oxid trimetilamină TMAO.

În studiul Framingham Heart, acest metabolit s-a dovedit a fi unul dintre puţinii parametri din ser cu valoare prognostică pentru dezvoltarea ulterioară a unei boli cardiovasculare la pacienţii încă sănătoşi.

Anorexia nervosa and gut microbiota. Source: Psihiatru. Author s : Hâncu, Anca Mihaela Abstract: Gut microbiota is playing an important role for host health. Gut-brain axis, defined by new research, is the bidirectional communication between brain and intestinal microbiota.

Bacteriile responsabile pentru formarea trimetilaminei nu au fost identificate în totalitate, dar Desulfovibrio desulfuricans şi Tenericutes par a fi implicate în acest proces.

În plus, creşterea permeabilităţii mucoasei intestinale pentru produsele metabolice bacteriene poate determina inflamaţia cronică a peretelui arterial. La pacienţii bolnavi, a fost identificat un procent crescut de bacterii din genul Collinsella, în timp ce Eubacterium, Roseburia şi Bacteroides spp. Poliartrita reumatoidă O serie de studii au demonstrat faptul că persoanele cu poliartrită reumatoidă prezintă o frecvență scăzută a grupurilor Bacteroides-Porphyromonas-Prevotella și Eubacterium rectale — Clostridium coccoides.

Lactobacillus şi Prevotella spp.

În fazele acute ale bolii poate fi observată o proporţie crescută de Lactobacillus salivarius, Gordonibacter paraziți periculoși şi Clostridium asparagiforme, respectiv o prezenţă redusă a Haemophilus spp. Analiza complexă a microbiomului dysbiosis of the microbiome realizează din materiile fecale prin metoda de ultimă generație Next Generation Sequencing NGS şi permite identificarea tuturor microorganismelor care se regăsesc la nivel intestinal până la de specii diferite.

Un adult sănătos prezintă de-a lungul vieţii un microbiom unic, relativ stabil.

La nivel intestinal se regăsesc dysbiosis of the microbiome miliarde de bacterii de 10 ori mai multe ca şi celule corpului uman. Impactul probioticelor și a prebioticelor Probioticele iaurt, lapte bătut, varză murată, preparate din soia, ciocolată neagră etc. Ele se regăsesc în mod natural în intestin, în unele alimente și sub formă de suplimente alimentare. Prebioticele cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, miere, anghinare, suplimente alimentare etc.

Ele permit stimularea creșterii și activității speciilor de bacterii bune din intestin cu dysbiosis of the microbiome indirectă a speciilor patogene.

Account Options

Bibliografie: Arumugan M et al. Nature,Knights D et al. ScienceGevers D et al. Journal of Clinical Microbiology, 50, Papa E et al. Inflammatory Bowel Disease, 9, Swidsinski A et al. Journal of Clinical Microbiology, 52, Kostic A et al. Genome Research, 22, Siva A et al. Zeller G et al. Molecular Systems Biology 10, Kelly J et al. Journal of Clinical Microbiology, 43, Zhuang X et al. Microbiome, 20, Heida FH et al.

Clinical Infectious Diseases, 62,