Cum să reducem riscul de cancer de vezică urinară

Cancer vezica urinara stadiul 3

Generalitati Cancerul de vezică urinară este cel mai frecvent cancer urologic. Aproape toate cazurile de cancer de vezica urinara provin din uroteliu, care este un strat al mucoasei vezicale cu rinduri de celule. TCC poate apărea oriunde în tractul urinar, incluzand pelvisul renal, ureter, vezica urinară și uretra, dar se găsește de obicei în vezica urinară.

Carcinomul cu celule scuamoase Carcinomul cu celule scuamoase SCC este cel de-al doilea tip celular frecvent asociat cu cancerul de vezica urinara in tarile industrializate.

Cum să reducem riscul de cancer de vezică urinară

In Cancer vezica urinara stadiul 3 Unite, aparitia SCC este asociată cu inflamația persistentă datorita cateterelor Foley pe termen lung și calculilor urinari, precum și cu infecții. În tarile in curs de dezvoltare, SCC este adesea asociat cu infectia vezicii urinare cu Schistosoma haematobium. Tumorile vezicii urinare primare nonuroteliale sunt extrem de rare și includ carcinomul cu celule mici, carcinosarcomul, limfomul primar si sarcomul. Carcinoamele uroteliale de grad inalt pot arata diferențiere histologică divergenta, cum ar fi scuamoasa, glandulară, neuroendocrina și caracteristici sarcomatoase.

Cancerul superficial low-grade de vezica urinara are un risc minim de progresie la moarte; cu toate acestea, cancerul invaziv non-muscular de grad inalt progreseaza frecvent si cancerele invazive in musculara sunt adesea letale. Rezultatele examenului fizic sunt adesea neremarcabile.

diferența dintre saprotrofe și paraziți tratamentul viermilor la adulți și copii

Cistoscopia, citologia și biopsia sunt testele principale de diagnostic. Agenții intravezicali poate fi administrati în mod selectiv pentru a reduce frecvența recidivelor. Cancerul de vezică urinară are cea mai mare rata de recurenta din toate tumorile maligne. Desi cei mai multi pacienti cu cancer de vezica urinara pot fi tratati cu terapie care menajeaza organul, cei mai multi prezinta, fie recurenta fie progresie, creând o mare nevoie de supraveghere stricta.

Sperante noi pentru cancerul de vezica urinara

Anatomie Vezica urinara este un rezervor de urină, muscular, extraperitoneal, care se afla in spatele simfizei pubiene in bazin. La domul vezicii se află ligamentul ombilical median, un cordon fibros, care este ancorat la ombilic și care reprezintă uraca obliterata alantoidă.

Ureterele, care transportă urina de la rinichi la vezica urinara, se apropie de vezica urinara oblic si posterosuperior, intrând in trigon zona dintre creasta interureterala și gâtul vezicii urinare. Orificiile ureterale intravezicale sunt la o distanta de aproximativ cm și formează marginile superolaterale ale trigonului. Gâtul vezicii urinare servește ca un sfincter intern, care este cancer vezica urinara stadiul 3 în timpul unei cistectomii radicale.

La bărbați, veziculele seminale, canalul deferent, ureterul și rectul marginesc zona inferoposterioara a vezicii urinare. Anterior vezicii urinare este spațiul Retzius, care este compus din tesut fibroadipos si fascia prevezicala. Suprafața cupolei domul si posterioara a vezicii urinare sunt acoperite de peritoneul parietal, care se reflectă superior la veziculele cancer vezica urinara stadiul 3 si se continua cu peritoneul rectal anterior.

La femei, reflexia peritoneală posterioara se continua cu uterul si vaginul. Alimentarea cu sange a vezicii urinare se face în primul rând prin intermediul arterelor iliace interne hipogastriceramificarea in arterele vezicale superioara, mijlocie si inferioara, care sunt adesea recunoscute ca pediculii lateral și posterior. De asemenea, reteaua arteriala ajunge, prin artera obturatorie și artera fesieră inferioară și la femei, prin intermediul arterelor uterine și vaginale.

Drenajul venos al vezicii urinare este o bogată rețea care merge paralel cu vasele arteriale așa numitele viermi mici, dintre care cele mai multe drenează în cele din urmă în vena iliacă internă. Drenajul limfatic initial din vezica este în primul rând în ganglionii iliaci externi, obturatori, iliaci interni hipogastrici și ganglionii iliaci comuni. Dupa drenajul la aceste regiuni pelvine sentinelă, diseminarea poate continua la ganglionii presacrati, paracavi, interaortocavi și lanțurile ganglionilor limfatici para aortici.

Aproape toate cazurile de cancer de vezica urinara provin din uroteliu, care este un strat de mucoasă compus din rinduri de celule ce tapeteaza interiorul musculaturi vezicale.

Carcinomul cu celule cancer vezica urinara stadiul 3 al vezicii urinare poate implica mai multe sedii; cu toate acestea, peretele lateral și trigonul sunt mai frecvent implicate de această tumora. Toate carcinoamele cu celule mici ale sistemului urinar identificate până în prezent au fost localizate în vezica urinară, cel mai frecvent în cupolă și peretele lateral vezical.

tot ce (nu) ai vrut să știi …

Fiziopatologia Cancerul de vezică urinară este adesea descris ca fiind un defect de modificare a câmpului policlonal cu recidive frecvente datorită unui potențial sporit de transformare malignă. Cu toate acestea, cancerul vezicii urinare a fost de asemenea descris ca rezultat din implantarea de celule maligne care au migrat dintr-un sediu afectat anterior. Acesta din urmă apare mai rar și poate reprezenta doar un procent mic de cazuri.

Ar trebui să fie descurajat utilizarea termenului de cancer superficial de vezica urinara. Termenul implică o natură inofensiva, care induce în eroare.

cancer de vezică

Pentru că a fost folosit pentru a descrie tulburări disparate de cancer vezica urinara stadiul 3 de vezica urinara papilar cu grad scazut si carcinomul in situ CISOrganizația Mondială a Sănătății OMS a recomandat cancer vezica urinara stadiul 3 fie abandonat.

În locul său, ar trebui să fie utilizat termenul de cancer de vezica urinara invaziv non-muscular si calificat cu stadiul adecvat de cancer de exemplu Ta, T1, Tis.

Cancerul vezical stadiul T1 invadează lamina propria, dar nu musculara vezicii urinare. OMS clasifică cazurile de cancer de vezica urinara in grad scăzut gradul 1 și 2 sau grad înalt gradul 3.

Carcinomul cu celule de tranziție Carcinomul cu celule tranziționale TCC provine din celule stem, care sunt adiacente membranei bazale a suprafeței epiteliale. În funcție de modificările genetice care au loc, aceste celule pot urma căi diferite în expresia fenotipului lor. Cea mai frecventă cale biologică moleculară pentru TCC implica dezvoltarea unei tumori papilare care se proiectează în lumenul vezicii urinare și dacă nu sunt tratate, penetreaza în cele din urmă membrana bazală, invadează lamina propria, iar apoi Cum sunt tratate paraziții? continuă în mușchiul vezicii urinare, de unde poate metastaza.

Aceasta progresie are loc doar in cancerul de grad inalt. Cancerul cu grad scazut rar progreseaza și sunt considerate a avea o cale moleculara distincta, diferita cancer vezica urinara stadiul 3 cancerele de grad înalt și CIS. Acesta este un carcinom urotelial plat, neinvaziv, de grad inalt care se raspandeste de-a lungul suprafeței vezicii urinare și în timp poate progresa la cancer vezica urinara stadiul 3 forma invaziva de cancer care se comportă la fel ca și TCC invazive.

Multe dintre tumorile uroteliale sunt compuse în principal din TCC, dar conțin mici zone de diferențiere scuamoasa, carcinom cu celule scuamoase SCC sau adenocarcinom.

Carcinomul cu celule scuamoase SCC SCC al vezicii urinare este un neoplasm malign, care este derivat din uroteliu vezicii urinare și are un fenotip pur scuamos.

SCC al vezicii urinare este în esență similar cancer vezica urinara stadiul 3 tumorile cu celule scuamoase care apar în alte organe. Deoarece multe carcinoame uroteliale conțin o componentă minoră cu celule scuamoase, un diagnostic de SCC trebuie interpretat numai în cazul în care tumora este compusa doar din celule scuamoase, fara nici o componentă de carcinom urotelial conventional.

SCC are o tendință mai mica decat carcinomul urotelial de a metastaza la distanta, ganglionar sau vascular. Aceste leziuni sunt adesea asociate cu degenerarea malignă a unei rămășițe de uraca persistenta. Alte forme rare de cancer de vezică urinară includ leiomiosarcom, rabdosarcom, carcinosarcom, limfom si carcinom cu celule mici. Leiomiosarcomul este cel mai frecvent sarcom al vezicii urinare.

Cancerul de colon, o boala tratabila

Rabdomiosarcomul apare cel mai frecvent la copii. Carcinosarcomele sunt tumori foarte agresive care conțin o combinație de elemente mezenchimale și epiteliale.

papilloma lingua dolore hpv cure in ayurveda

Limfoamele primare ale vezicii urinare apar in submucoasa vezicii urinare. Cu excepția limfoamelor, toate aceste tipuri rare de cancer de vezica urinara au un prognostic nefavorabil. Carcinomul cu celule mici al vezicii urinare este un neoplasm slab diferențiat, malign care provine din celule stem uroteliale și are expresie variabilă a markerilor neuroendocrini.

Morfologic are caracteristici ale carcinomului cu celule mici ale altor organe.

Simptomele comune ale cancerului de vezică urinară includ: 12 hematuria prezenţa sangelui în urină ce o colorează în roşu durere la urinare urinare frecventă sau nevoia ineficientă de a urina durere lombară Aceste simptome nu sunt semne sigure pentru cancerul vezical, ele putând fi întâlnite şi în infecţii, tumori benigne, calculi şi alte afecţiuni. Oricine cu aceste simptome de cancer vezical trebuie să consulte un medic pentru a fi diagnosticat şi tratat pentru afecţiunea ce le determină cât mai curând posibil. Persoanele cu astfel de simptome pot solicita consultul medicului de familie sau al urologului medic specializat în afecţiunile aparatului urinar. Creştere variată Majoritatea tumorilor vezicii urinare nu sunt agresive, dar atunci când sunt, ele invadează peretele vezicii şi metastazează în alte organe. Aceasta poate determina decesul, dar chiar şi in formele cele mai agresive, acesta poate rămâne localizat sau să nu reprezinte o ameninţare pentru viaţă daca este depistat si tratat în stadiile incipiente.

Factorii genetici în patogeneza Caile moleculare divergente, dar interconectate și suprapuse, sunt probabil responsabile pentru dezvoltarea de tumori ale vezicii urinare neinvazive si invazive.

Pierderea heterozigotismului LOH pe cromozomul 9 se numără printre cele mai frecvente modificari genetice in tumorile vezicii urinare si este considerata un eveniment timpuriu.

cancer vezica urinara stadiul 3

Un număr mare de modificări genomice au fost detectate cu ajutorul cariotiparii și analizelor comparative de hibridizare genomica CGH în carcinomul urotelial. Sunt pierderi comune de 2q, 5q, 8p, 9p, 10q, 18q și Y. Castiguri de 1Q, 5p, 8q și 17q sunt prezente în mod frecvent si pot fi gasite amplificări la nivel înalt.

papiloma virus infezione

Cu toate acestea, genele țintă din regiunile amplificări nu au fost identificate în mod concludent. Supraviețuirea fără progresia bolii este semnificativ mai mica la pacientii cu mutatii TP53 si este un predictor independent de deces in randul pacientilor cu cancer de vezica urinara invaziv in musculara.

In plus, modificari in genele retinoblastomului RbPTEN și p16 sunt comune în cancerele invazive de grad inalt. În stadiile avansate ale bolii, mecanisme multiple pot duce la progresia tumorii.

Printre acestea se numără cele care promovează proliferarea, supraviețuirea, invazia si metastazele, precum și cele care implică deficiențe în repararea leziunilor ADN-ului și gasirea celulelor stemlike. In plus fata de cancer vezica urinara stadiul 3 celulelor tumorale, micromediul poate promova cresterea tumorii prin influente paracrine, incluzand producerea factorului de creștere vasculo-endotelial VEGF și expresia aberanta a E-caderinei. Modificările epigenetice pot bloca genele supresoare tumorale si acestea reprezinta evenimente importante in progresia tumorii.

Consumul de tutun este cea mai frecventa cauza a cancerului de vezica urinara in Statele Unite si este în creștere în unele țări în curs de dezvoltare.

Durata și intensitatea fumatului sunt direct legate de un risc crescut. Riscul de a dezvolta carcinom de vezică urinară este de ori mai mare la regim oxiuri decat la nefumatori. Acest risc pare să fie similar între bărbați și femei.

Cancerul Vezicii Urinare

Nitrozamina, 2-naftilamina și 4-aminobifenil sunt posibilii agenți cancerigeni din fumul de țigară. O serie de ocupații implică expunerea la substanțe care pot crește riscul pentru cancerul de vezica urinara. In cancerele de vezica urinara legate de expunerea profesionala, rata incidenței cea mai mare este la lucrătorii expuși la amine aromatice, în timp ce mortalitatea este mai mare la cei expusi la hidrocarburi aromatice policiclice și metale grele.

Numeroase ocupații asociate cu evacuarea gazelor din motoarele diesel, produse petroliere și solvenți  locul de muncă in auto, soferii de camioane, instalații sanitare, industria pielii și îmbrăcămintii, munca cu cauciucuri și metalede asemenea, au fost asociate cu un risc crescut de cancer de vezica urinara.

In plus, riscul crescut de carcinom de vezică urinară a fost raportat la persoane, care lucrează cu substanțe chimice organice și coloranți: coafură.