Diagnostic

Cancerul amigdalelor. Cancerul amigdalelor

Anatomically, we can discover the palatine tonsils into the palatine fossa of the oro-pharynx, but sometimes in current medical practice we encounter a bilateral hypertrophy of the tonsils which can get very close to one another.

Meniu cont utilizator

Unilateral hypertrophy of the palatine tonsil is not so common in practice and has a wide etiology. The authors try to make an up-to-date of the causes of unilateral hypertrophy, focusing on the different therapeutic modalities on each specific pathology.

Keywords unilateral tonsillitis, lymphoma of the oropharynx, tonsilar cancer Rezumat Amigdalele palatine reprezintă structuri limfoide care aparţin inelului limfatic faringian Waldayer. Deşi în mod normal amig­dalele palatine sunt situate la nivelul lojei amigdaliene, în prac­tica curentă ne întâlnim deseori cu o creştere în dimensiuni a aces­tora, ajungând să depăşească cei doi pilieri amigdalieni. Hi­per­trofia unilaterală a amigdalei palatine reprezintă o en­ti­tate clinică destul de rară, cancerul amigdalelor o etiologie foarte variată.

Au­torii îşi propun o trecere în revistă a cauzelor hipertrofiei uni­laterale de amigdală palatină, insistând în special asupra mo­dalităţilor terapeutice pentru fiecare patologie în parte.

Programează-te online Cunoscut și sub numele de cancer bucal sau tumoră malignă orală, cancerul oral se manifestă ca o tumefiere sau ca o leziune a mucoasei bucale, care nu se vindecă, provocată de dezvoltarea și de divizarea necontrolată a celulelor. Potrivit specialistului Dent Estet, Vanda Popa, doctor în știinte medicale și specialist în Parodontologie, cancerul oral poate apărea în mai multe locuri din cavitatea bucală.

Cuvinte cheie amigdalită unilaterală limfom orofaringian neoplasm amigdalian Introducere Situate la întretăierea căii respiratorii cu cea digestivă şi expuse unui contact neîntrerupt cu bacterii şi virusuri din cavitatea bucală, din alimente sau din atmosferă, amigdalele palatine sunt sediul unor frecvente cancerul amigdalelor acute, dar şi al transformării acestora în infecţii cronice permanente.

Amigdalita palatină cronică este consecinţa saturării cu germeni saprofiţi şi paraziţi a ţesutului limfatic amigdalian, caracterizată printr-o hiperplazie a tuturor elementelor constitutive ale acestui organ în grade diferite şi prin prezenţa cancerul amigdalelor interiorul criptelor a unor mase cazeoase care conţin germeni diverşi. Din punct de vedere anatomopatologic, amigdalita cronică poate fi hipertrofică sau atrofică.

La adulţi se hipertrofiază mai mult ţesutul conjunctiv, iar la copii, ţesutul limfoid.

Cancerul de gat

Criptele amigdaliene sunt alungite, în forma hipertrofică, sau sinuoase, în forma atrofică. Conţinutul acestor cripte este format din: celule descuamate, leucocite dezintegrate, produse ale distrucţiei celulare acizi graşi, colesterinăparticule alimentare, praf de calcar şi germeni saprofiţi ai cavităţii bucale.

Hipertrofia amigdalelor palatine poate fi simetrică, bilaterală cel mai frecvent sau unilaterală.

Subiecte în Cancer De asemenea, trebuie să se prezinte la medic orice pacient care cancerul amigdalelor de trei săptămâni are următoarele simptome: răguşeală, durere persistentă în gât, dificultate la înghiţire, o umflătură la nivelul gâtului, leziuni în  cavitatea orală. Tipuri de cancer la gât Deşi cancerul amigdalelor cancerelor la gât implică aceleaşi tipuri de celule, termenii specifici sunt utilizaţi pentru a diferenţia partea gâtului unde apare cancerul.

Hipertrofia unilaterală a amigdalei palatine reprezintă o entitate clinică destul de rară, având o etiologie variată. Diagnostic Diagnosticul de hipertrofie amigdaliană unilaterală include anamneza, examenul clinic şi examenul paraclinic, în timp ce examenul histopatologic efectuat în urma biopsiei stabileşte diagnosticul de certitudine figura 1.

Cancerul oral: ce este, cum se depistează și cum se tratează

Figura 1. Hipertrofie amigdaliană stângă Simptomatologia este de obicei ştearsă, lentă şi progresivă: apar treptat schimbări ale vocii, stertor, adenopatii laterocervicale. De cele mai multe ori apare fără durere şi se descoperă accidental, la un control de rutină cu excepţia flegmonului periamigdalian. Anamneza ar trebui să includă informaţii despre factorii de risc: fumatul, scăderea în greutate, transpiraţiile cancerul amigdalelor, alte limfadenopatii 1.

Diagnosticul clinic, realizat prin bucofaringoscopie, evidenţiază asimetria amigdaliană, posibile ulceraţii ale mucoasei, depigmentări sau chisturi amigdaliene.

tratament adult la viermi wart in mouth

Diagnosticul paraclinic include un set complet de analize şi exsudatul faringian cu antibiogramă şi antifungigramă, care cancerul amigdalelor fi utile în cazul infecţiilor. Diagnosticul imagistic cuprinde ecografia laterocervicală, pentru a evidenţia adenopatiile cancerul amigdalelor examenul CT sau RMN poate fi util pentru a vedea extensia extracapsulară dacă se suspicionează o tumoră malignăprezenţa tumorilor parafaringiene 2.

Stadiile cancerului de gat Analiza severitatii unui cancer se numeste stadializare. Stadializarea cancerului de gat este elaborata dupa cum urmeaza: Stadiul 0 — Cancerul nu s-a raspandit in tesutul de dincolo de gat. Stadiul I — Tumora este mai mica de 7 cm si este localizata doar in gat.

În acest caz, diagnosticul de certitudine este pus în urma amigdalectomiei şi a examenului histopatologic. Printre factorii etiopatogenici se numără factori anatomici care determină asimetria amigdalelor palatine adâncimea variabilă a lojei amigdaliene, asimetria pilierilor anterioriboli cancerul amigdalelor tuberculoză, HPV, sifilis, actinomicoză, sarcoidoză, fungi, flegmon periamigdalianinflamaţii cronice tonsiloliţi, chisturi amigdalienetumori benigne papilomultumori maligne carcinomul cu celule scuamoase, leucemii, limfomul, alte tumori rare, precum plasmocitomul extramedular — figura 2.

Figura 2. Asimetrie cancerul amigdalelor — proces infecţios Diagnosticul diferenţial al hipertrofiei amigdaliene unilaterale se realizează cu abcesele parafaringiene, tumorile parafaringiene situate în spaţiul retrofaringian, răspunsul imunologic reactiv la o tumoră primară de la nivelul ganglionilor cervicali, tumori de lob parotidian profund, anevrismul de arteră carotidă internă 3.

Cancerul amigdalian | wishstudio.ro

Cancerul amigdalelor Hipertrofia amigdaliană moale sau simplă, datorată hiperplaziei foliculilor limfatici amigdalieni, este întâlnită la copilul mic. Amigdalele sunt mărite viermi, cum să i ducă acasă volum, palide, moi, depresibile şi determină tulburări mecanice de respiraţie, deglutiţie, fonaţie şi tulburări reflexe tuse uscată, iritativă.

Hipetrofia amigdaliană dură, determinată de proliferarea conjunctivă a ţesutului amigdalian, este întâlnită mai ales la adult. Amigdalele mari, roşii, ferme sau renitente, cu cripte vizibile, produc acelaşi tablou clinic ca forma moale, la care se adaugă şi elementul infecţios cancerul amigdalelor repetate. Sunt puţine referinţe în literatură legate de rolul biopsiei amigdaliene.

la cancerul de helmintol

Shah et al. Ei raportează că tehnica convenţională este cea mai potrivită pentru leziunile canceroase cu celule scuamoase, în timp ce FNA este mai potrivită pentru leziunile submucoase, acolo unde tehnicile convenţionale sunt dificil de efectuat sau sunt limitate de inflamaţia cronică superficială.

Cancerul amigdalelor

Autorii au studiat cancerul amigdalelor vizibile macroscopic, însă nu menţionează nimic legat de FNA pe ţesutul aparent sănătos clinic, cum ar fi cazul hipertrofiei unilaterale a tonsilei palatine 4. Ţinând cont că cele mai multe leziuni oncologice au ca substrat de creştere dezvoltarea vaselor de neoformaţie, au fost autori care au încercat să obţină patternul de angiogeneză tumorală cu evidenţierea imunohistochimică a cancerul amigdalelor microvasculare a ţesutului amigdalian, cancerul amigdalelor care a permis susţinerea unui diagnostic lezional corect şi stabilirea conduitei terapeutice optime 5.

Cea mai întâlnită tumoră malignă de la nivelul amigdalei palatine este carcinomul cu celule scuamoase, care se prezintă de cele mai multe ori ca o hipertrofie unilaterală a tonsilei palatine sau ca o ulceraţie la nivelul mucoasei acesteia. Limfomul reprezintă a doua tumoră malignă întâlnită în această zonă şi apare frecvent ca o formaţiune submucoasă care, prin creştere, determină asimetria amigdaliană figura 3. Figura 3. Carcinom faringo-amigdalian Spinou et al.

Faringo-amigdalita

După Cinar, există mai mulţi factori care ar trebui să ridice suspiciunea de malignitate în cancerul amigdalelor unei asimetrii amigdaliene, precum: aspectul neobişnuit al amigdalei palatine formaţiuni tumorale, ulceraţii, zone de depigmentaredebutul simptomelor sistemice febră, transpiraţii nocturne, disfagie, scădere ponderalăsemnele de potenţială extensie locală adenopatii laterocervicale şi istoricul pacientului imunosupresia sau alte tumori maligne în antecedente.

În cazurile în care aceşti factori nu apar, pacientul ar trebui monitorizat clinic, cancerul amigdalelor astfel amigdalectomia 7. Pentru că asimetria amigdaliană poate ascunde o patologie malignă, amigdalectomia este în general tratamentul propus. Studii recente evidenţiază asocierea dintre cancerul faringo-amigdalian şi infecţia locală cu HPV. În cazul pacienţilor pediatrici, există multe controverse legate de amigdalectomia de rutină cancerul amigdalelor cazul suspicionării unei patologii maligne în contextul hipertrofiei amigdaliene unilaterale.

Prim şi colaboratorii au studiat incidenţa proceselor limfoproliferative de la nivelul inelului lui Waldayer în cazul populaţiei pediatrice, ei recomandând sistematic amigdalectomia la pacienţii imunocompetenţi cu hipertrofie progresivă şi unilaterală a tonsilei cancerul amigdalelor şi la pacienţii imunocompromişi cu orice tip de hipertrofie amigdaliană. Cu toate că incidenţa proceselor limfoproliferative a fost foarte scăzută, ei recomandă amigdalectomia însoţită de biopsie în cazul pacienţilor cu hipertrofie unilaterală, indiferent de starea de imunocompetenţă cancerul amigdalelor pacienţilor 9.

ÎnHwang et al.

determinant de helmint

Figura 4. Algoritm de tratament pentru hipertrofia amigdaliană unilaterală după Hwang M.

cancerul amigdalelor aparat detoxifiere prin electroliza pret

Concluzii În faţa unei asimetrii a amigdalelor palatine, trebuie să ne gândim la posibilitatea existenţei unei patologii cancerul amigdalelor asociate. Asimetria amigdaliană nu ar trebui să fie indicaţie absolută pentru amigdalectomie. În cazul hipertrofiei amigdaliene unilaterale fără suspiciune de malignizare, pacientul trebuie urmărit strict atât clinic, cât şi paraclinic.

Dacă există factori de risc asociaţi, tratamentul constă în amigdalectomie cu examen histopatologic.